când primăvara începe cu mine

n-ai să-mi fii primăvară.
n-ai să-mi înmuguresti în inimă.
n-ai să mă ademenești cu triluri cântate târziu pe o margine de sufletu-mi.
n-ai să mă-mbeti cu parfumul florilor tale amețite de culoare.
n-ai să-mi inunzi gândurile în ploi de ora trei, după-amiaza.
n-ai să mă rătăcești pe căi pietruite cu vise renăscute.
n-ai să mă răpești și să mă ascunzi în materia obloanelor ce încep a fi ridicate.
n-ai să-mi, n-ai să-mi nimic.

tu ești ultima zi de iarnă din mine.